m-am tot gandit sa va scriu despre cum e unde suntem. ar putea sa fie o poezie, caci a descrie normalul mi-e greu. cum e sa fie normal? strazi normale, case normale, magazine normale, oameni normali, viata normala, culori, mirosuri, priviri. doar cand ma gandesc ca noi am fost binecuvantati sa traim normalul si voi, cei de acasa, ce faceti? credeam ca voi scapa de agresivitate, credeam ca ma voi impaca cu lumea, stiam insa ca nu voi putea. nu am notiunea de "mie sa-mi fie bine". din cauza aceasta presiunea ce-o simt e mai e mare. aici ma paste riscul depersonalizarii. cine rezista aici e un amnezic. si-a taiat toate radacinile. da, multe sunt spurcate, da odata cu acelea a renuntat si la cele care i-au dat numele. cum ma cheama...causmaina. I'm just fucking cosmic, I don't belong here, I belong nowhere.
una peste alta, m-a lasat motivatia de creatie. adica, c'mon suntem intr-un consumism functional... I mean, dincolo era mai ieftin. si e mai ieftin. am sa imi gasesc niste copii sa le dau cadou. cu efect de 120 de secunde, ca apoi sa treaca mai departe. mai stiti artificiile de 1 decembrie? dupa cativa ani nu mai sunt atat de interesante, dar intotdeauna se gaseste cineva care n-a mai vazut si exclama: oaaaaaau, oaaaaaaaaau! da, atat dureaza efectul unui lucru nou, apoi nu mai e nou. daca acasa sinteam nevoia ca civilizatia sa preia fraiele, aici e cazul sa reinvie cultura. facatorii de cultura au oriunde o situatie ingrata, intotdeauna se asteapta mult de la ei, vrem sa se impuna, dar sa nu ne invete pe noi dezirabilul... oriunde m-as alfa e cazul sa se intample ceva, si atrag acel moment precum pescarul pestele, incet-incet sa nu scape. da, mi-a scapat de cateva ori, dar e in regula, am putut-o lua de la inceput, ce-i drept, nu cu forte noi, dar, la naiba, mai am de trait.
eu cred ca nu voi scapa de dilema aceasta. eu nu voi putea pune pret pe suflet. nici pe tava n-am sa-l las la discretia oricui. voi continua sa caut expresia cat mai inteligibila a vechiului mesaj, be love! dragii mei, asta o vad ca pe singura obligatie, restul. oau..pa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu